In decembrie, anul acesta, la Durban in Africa de Sud, s-au intrunit delegati din peste 190 de tari, pentru Conferinta Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice.

Expresie a interesului comunitatii internationale in problema incalzirii globale, aceasta Conferinta era destinata sa determine guvernele tarilor industrializate sa-si asume angajamente ferme de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, responsabile de incalzirea climei.

Christiana Figueres, sefa secretariatului ONU in probleme climatice, a prezentat noi studii stiintifice care subliniaza acutizarea fenomenului incalzirii globale.

Conform Organizatiei Mondiale de Meteorologie, emisiile de CO2 au atins un nivel record de 389 parti /milion, fata de 280 parti/milion cat erau in 1750, in zorii erei industriale.

Se asteapta ca raportul temperaturilor globale din 2011 sa confirme trendul crescator de pana acum, avand in vedere ca 2010 a fost declarat cel mai cald an din istorie.

Fenomenele meteorologice extreme determinate de incalzirea climei au dus la cresterea preturilor la alimente, crescand povara asupra oamenilor care traiesc in saracie, indeosebi in tarile slab dezvoltate.

In ultimele 18 luni, Rusia a pierdut 13,3 milioane ha, adica 17% din recolta, datorita unui val de caldura ce a durat luni de zile. Seceta din Africa a omorat 60% din vitele si 40% din oile din Etiopia.

Inundatiile din septembrie au crescut preturile cu 25% in Thailanda si 30%in Vietnam, conform Organizatiei Natiunilor Unite pentru Hrana si Agricultura.

Fenomenele extreme meteorologice, fara precedent ca durata si intensitate, vor deveni si mai frecvente, facand ca anumite locuri sa fie de nelocuit.

La conferinta s-a discutat stadiul de implementare a Conventiei si Protocolului de la Kyoto(1997), a planului de actiune de la Bali (2007) si a intelegerilor de la Cancun.

Tarile sarace si-au exprimat dorinta ca tarile industrializate sa se angajeze mai ferm pentru reducerea emisiilor de carbon, conform cu Protocolul de la Kyoto.

Dar tarile industrializate ar dori ca si tarile cu dezvoltare rapida, cum ar fi China, India, Brazilia, Africa de Sud , sa se alinieze pentru reducerea emisiilor de CO2.

Dupa esecul summitului pe probleme climatice de la Copenhaga de acum 2 ani, se astepta de la aceasta conferinta punerea bazelor unui tratat global si a dezvoltarii unor organisme mondiale care sa faca trecerea de la o economie globala intens generatoare de CO2 spre tehnologii mai prietenoase cu mediul.

Negocierile au fost insa subminate de disensiunile care exista intre tarile bogate si cele sarace.

Astfel, luarea unei decizii si adoptarea unui acord international in privinta schimbarilor climatice a fost amanata pentru 2015- 2020, lucru care in opinia organizatiilor de mediu echivaleaza cu permiterea unei cresteri a temperaturilor medii cu 4 grade.

In opinia lui Nnimmo Bassey, presedintele organizatiei „Prietenii Pamantului”, cresterea temperaturii cu 4 grade echivaleaza cu condamnarea la moarte pentru Africa .” Acest summit a amplificat apartheidul climatic, prin care cei mai bogati 1% din lume au decis ca e acceptabil sa sacrifice pe ceilalti 99% „.

Progresele inregistrate la Conferinta de la Durban au fost deci modeste, obtinandu-se promisiunea de a se lucra la un tratat global si stabilirea unui nou fond climatic. S-au convenit de asemenea masuri de conservare a padurii tropicale si de dezvoltare a tehnologiilor ce folosesc energie regenerabila, curata.

Protocolul de la Kyoto, care a constat in intelegerea de a ingheta emisiile de CO2, a stabilit norme diferite pentru tarile industrializate fata de cele in curs de dezvoltare, pentru mai multi ani.

Conferinta de la Durban a fost un prim pas spre inlocuirea Protocolului de la Kyoto cu un tratat care sa trateze toate tarile in mod egal.

Data de expirare a protocolului (2017 sau 2020), precum si termenii unor noi intelegeri raman a fi stabilite ulterior.

In ceea ce priveste noul fond de mediu pentru ajutorarea tarilor sarace, Fondul Verde Climatic – cum a fost denumit, este in valoare de 100 bilioane dolari/an din finantare publica si privata –din surse totusi insuficient precizate.